Dr. Alexandra Profira Constantin

Imi aduc aminte cu drag cand parintii m-au intrebat in ultimul an de liceu “ce ai vrea sa faci mai departe?” , iar raspunsul meu a fost “sa fiu cineva!”.

Am facut Facultatea de Medicina si Farmacie din Galati urmand apoi sa profesez ca medic rezident in boli infectioase la Spitalul de Boli Clinic Infectioase Galati in primii 3 ani si ultimul an in Brasov, la Spitalul Clinic de Boli Infectioase. A urmat un an foarte greu,  examenul  de specialist dar si mai dificil a fost facut de venirea pandemiei cu virusul SARS-COV2. Desi acest lucru a fost si inca este “infricosator”, trebuie sa realizam ca alte doua mari “pandemii” sunt in plina desfasurare, si anume “infectia cu virusul imunodeficientei umane” si “rezistenta microbiana”.

Profesia de medic in boli infectioase, imi place sa spun ca este una aparte. Practic trebuie sa inveti si sa accepti ca noi traim in totala simbioza cu majoritatea bacteriilor, ca ele ne reprezinta   si  in acelasi timp, cea mai microscopica vietate poate sa se revolte si sa ne faca mult rau. Conform unuia dintre savanți, „Microbii pot fi întâlniți oriunde – sunt organisme extrem de adaptabile la orice condiții, și pot supraviețui oriunde se află”, acest lucru fiind o provocare pentru pentru mine in aceasta profesie. Asa cum micrororganismele se pot adapta, noi, medicii care am ales boli infectioase trebuie sa le tinem pasul fiind mereu informati si cel mai bine sa fim  cu “un pas inaintea lor”.

Devotamentul, loialitatea, respectul, altruismul si iubirea fata de oameni si de ceea ce ne inconjoara, ne da putere sa luptam si sa facem cercetari invatand o viata intreaga ca de fapt ce stim nu este suficient iar unicitatea fiecaruia reprezinta “o lectie” pentru noi.

Am participat la diverse congrese, simpozioane, cursuri de formare profesionala, am publicat articol in  revista, din toate  invatatand ca cel mai important in aceasta profesie este prevenirea intoarcerii in era preantibiotica prin:

• prevenirea infecţiilor astfel incat infecţiilor nosocomiale reprezintă un risc foarte mare pentru creşterea rezistenţei la antibiotic prin asigurarea unei acoperiri vaccinale corespunzătoare în rândul populaţiei, cât şi prin intensificarea cercetărilor în vederea producerii de noi vaccinuri;
• monitorizarea bacteriilor rezistente prin utilizarea unor metode de laborator standardizate la nivel naţional şi international.
• monitorizarea şi combaterea răspândirii cat şi apariţiei de noi rezistenţe la antibiotice atât la speciile bacteriene patogene, cât şi nepatogene;
• utilizării judicioasa a antibioticelor prin reducerea utilizării lor în infecţiile virale, precum şi reducerea prescrierii antibioticelor cu spectru larg in situaţiile în care antibioticele cu spectru redus sunt eficiente;
• promovarea dezvoltării de noi antibiotice şi de noi teste de diagnostic pentru detectarea bacteriilor rezistente.